Creativitate inseamna reciclare!

Cum sa mai creezi ceva original cand s-a inventat deja totul? Ai si tu o idee si in doua secunde afli ca ti-a luat-o cineva inainte…cu trei ani. Atunci parca iti piere tot cheful sa mai faci ceva – ca de, trebuie sa fii unic pentru ca arta ta sa fie apreciata.

Si totusi, trebuie sa fie o cale prin care sa iesi din umbra. Poate sa muncesti mai mult decat ceilalti? Sa faci doar ceea ce te pasioneaza fara sa te gandesti prea mult la critici? Poate fi, poate fi.

Dar de reciclare ce zici? Transformi ceva ce exista in altceva. Prin transformarea asta te joci cu creatia altcuiva sau cu o arta deja existenta si ii dai un alt sens.

Asta a facut Tobias Hug, un beatboxer englez, in Baia Mare pe Craica. Pe scurt, Tobias si-a combinat ritmurile de beatbox cu manelele romilor si s-a lasat cu un mare concert. A chemat 2-3 baieti cu glasciorul fermecat, care aveau un repertoriu bogat de manele dintre cele mai triste (gen „Nu-mi raspunzi la telefon/ Ma doare sufletul meu”) si el facea beatbox dupa cum dictau ei. Minunat! Nu mai erau manele, nu mai era doar ritmul sec de beatbox, era un gen muzical reciclat.

Cateva poze de la eveniment:

Spre scena

Spre scena

Un mic buddha curios

Un mic buddha curios

Music unites people

Music unites people

Scena

Scena

S-a auzit chiar bine, dar lasam artistul sa-si prezinte opera (pregateste un documentar/ceva). Bineinteles, dupa cum se vede si din imagini, spectaculoasa a fost si locatia si publicul. Pentru mine a fost ceva nou, Craica e un loc de o tristete aparte.

Imediat dupa evenimentul acesta am fost la Cimitirul Vesel de la Sapanta unde am cunoscut un El si o Ea, de la Muzeul de Panze si Povesti, niste mega-creativi care transforma si ei, recicleaza folclorul romanesc in tricouri, carti postale, perne, jucarii si cate si mai cate. Astfel, Calul Nazdravan poate fi o simpatica jucarie pentru cei mici:

Calul nazdravan

Calul nazdravan

iar o fosta stergare/carpeta brodata manual poate deveni decoratiune pentru un tricou cool.

zestre romaneasca

zestre romaneasca

Oamenii astia creativi au ales sa se inspire pe vrute, sa „fure” de undeva pentru a crea altceva. In literatura, cand reciclezi, cum spun eu, inseamna ca faci „playgiarism” iar cel care a inventat termenul, Raymond Federman, spune urmatoarele despre el:

“You’re born a playgiarizer or you are not. It’s as simple as that. The laws of playgiarism are unwritten, it’s a tabou, like incest, it cannot be legalized. The great playgiarizers of all time, Homer, Shakespeare, Rabelais, Diderot, Rimbaud, Proust, Beckett, and Federman have never pretended to do anything else than playgiarizing. Inferior writers deny that they playgiarize because they confuse plagiarism with playgiarism. These are not the same. The difference is enormous, but no one has ever been able to tell what it is. It cannot be measured in weight or size. Plagiarism is sad. It cries, it whines. It always apologizes. Playgiarism on the other hand laughs all the time. It makes fun of what it does while doing it.”

Ce am vrut sa spun e ca astazi nu mai poti sa fii original. Orice ai face, copiezi, furi si (sper) adaugi putin din stilul tau. Dar ai de ales, ne spui de unde te-ai inspirat si iti apreciem ideea interesanta de reciclare sau furi?

Comments

comments